Harry Potter: Rememories. Thoughts.

"Moartea nu face decat sa traverseze lumea, asa cum doi prieteni trec marile; traiesc vesnic unul in inima celuilalt. Aceia care iubesc si traiesc etern trebuie sa-si fie mereu prezenti unul aluia. Legatura lor, oglindita in acest pocal divin, este libera si pura. Aceasta este alinarea pe care-o aduce prietenia, caci, chiar si atunci cand prietenii dispar, legatura si afectiunea lor este, in sensul cel mai bun, mereu prezenta si nemuritoare.'' William Penn, More Fruits of Solitude

Despre asta este vorba in seria Harry Potter: prietenie, loialitate si pretuirea a ceea ce avem, a prietenilor nostri, pentru ca ei constituie izvorul de incredere si iubire de care avem nevoie, ei sunt jurnalul nostru, si persoanele in care putem avea cea mai mare incredere. Prietenii adevarati sunt cei alaturi de care poti trece peste orice, si care iti vor fi alaturi la bine si la greu.
Vreau sa le multumesc prietenilor care mi'au fost alaturi mereu: Biancai, pentru ca a fost prima persoana care a venit la mine in clasa a6a; Oanei, pentru ca a fost prima mea cea mai buna prietena, si inca suntem prietene de nedespartit; Iuliei, pentru firea ei nebunatica si pentru sfaturile pe care mi le'a dat; Mihay, pentru ca ma accepta asa cum sunt, si pentru ca ii pot povesti ore in sir lucruri idioate si chiar daca nu ma asculta, macar se preface; Tom, pentru ca m'am atasat de el din prima, si pentru ca il iubesc, desi nu mai suntem impreuna, pentru ca stie acest lucru, si pentru ca ma asculta si chiar ii pasa de mine; Claudiu, pentru ca e mamicutza mea ciufulita; Ella, pentru ca nu am intalnit persoana mai deschisa la nou ca ea;Timeea, pentru ca pot avea incredere in ea, si pentru ca este cea mai simpatica persoana pe care o cunosc;Vlad, pentru ca dupa atatia ani ne'am regasit prietenia lasata undeva in trecut, la gradinita, si pentru ca simt ca pot avea incredere in el; si multi altii in care pot avea incredere si carora le sunt datoare intr'o oarecare masura.