timpul vindeca toate ranile

Dupa cum am pus si numele, timpul vindeca si cele mai adanci rani. Se poate juca cu sentimentele tale cum vrei, nu poti ascunde nimic de el: este in orice si in oricine. Daca acum te certi cu unul dintre cei mai buni prieteni ai tai, la un momentdat, in timp o sa va impacati, redevenind cei mai buni. Timpul vindeca tot. De la inimi frante, la distante, sentimente si perceptii.
Insa nu poate vindeca ranile lasate de sentimente inutile, sau lacrimi cazute in neant. Acestea se pierd si nu le mai gasesti. Totul este creat cu un scop. Scopul lui Dumnezeu cand a creat lumea, acest copil de 5 ani, care nu a stiu in ce joc se baga, a fost sa ne creeze pe noi, fiintele umane, si tot ceea ce ne inconjoara. A facut acest lucru...in timp. Nu ne-a invatat insa nimic din ceea ce ar fi trebuit sa facem. Ne-a lasat sa descoperim. Sa percepem singuri si sa intelegem la fel de singuri cum se face focul, sau ce sunt acelea sentimentele de ura, indiferenta, resemnare sau iubire.
A crezut ca daca Isi creeaza propriul teatru, acesta va iesi perfect. Dar suntem imperfecti, si perfecti tocmai prin imperfectiunea noastra. Nu stim sa iubim sincer, dar iubim cu toata fiinta noastra, stim sa mintim, insa minciuna noastra este scumpa, si costa mult lumea din jur. Suntem indiferenti unul fata de ceilalti, dar in timp ne aducem aminte de cei de langa noi, si ii intrebam cum le mai este. Ii uram pe cei mai presus si mai (im)perfecti decat noi, dar le admiram forta de a trece prin viata cu capul sus. Ii jicnim pe cei care ne sunt inferiori, insa ne jicnim pe noi insine, datorita lipsei spiritului de fraternitate care ne leaga.
Dar revin la subiectul principal: timpul. In zilele de azi timpul costa bani, banii find facuti in timp. Totul se rezuma la cercul vicios al timpului. Nimic ce a trecut prin aceasta perioada nedeterminata numita timp, nu iese la fel cum a intrat. De cand ne nastem, pana cand devenim una cu pamantul, ne transforman, trecand prin timp.