De ce vorbesc mereu despre ceva din trecut?
Ceva ce s'a intamplat...
Si poate chiar ceva ce nu voi mai putea traii?
De ce vorbesc mai mereu despre TINE?
De nu pot sa mi te scot din minte? Si de ce nu scap odata de amintirea ta?
E aiurea ca vorbesc despre iarna, can acum suntem la sfarsitul lui Aprilie, maine e Inaltarea Domnului...si eu vorbesc despre iarna... Ajung sa cred ca sunt patetica...chiar nebuna...
Dar poate aceasta *intoarcere-mereu-la-trecut* a mea, este din cauza ca...ah, pai probabil din cauza ca nu vreau si nici nu pot sa te uit, asa cum am mentionat si in blogurile trecute.
Asta-seara, am purtat o discutie destul de draguta cu Ana, o fosta colega. Era legat de Iubire. Mi'a tot spus ca NU merita sa iubim, NU merita sa ne indragostim. I-am dat dreptate intr'un fel...Dar greseste.
Merita sa ne indragostim doar pentru a avea inima rupa/sufletul ranit, Ca mai apoi sa vindecam toata aceasta durere printr-o noua dragoste...Totul sa fie ca intr'un ciclu perfect... Iubesti -> Suferi -> Descoperi o noua iubire -> Ranile se vindeca -> Iubesti din nou ->Suferi din nou...
si tot asa...la nesfarsit...
Ma intreb oare, daca acest Dumnezeu al nostru, chiar ne-a lasat pe pamant, doar pentru a putea lua parte la acest Life-Circle al iubirii.
Totul e posibil, Nimic nu e sigur.
Asa cum nu sunt nici eu sigura ca tu chiar ai citit randurile astea scrie in zadar...singura mea cale de descarcare, fara sa ma incurc in cuvinte. Sti ca asa fac.
Sti ca ma balbai cand trebuie sa spun ce am pe suflet. Si mai sti ca doar asternand intr-un jurnal virtual ceea ce simt, iti pot "Spune" totul.
Cum am zis...este doar o posibilitate ca tu sa citesti asta...E posibil sa simti anumite lucruri cand "revezi" amintirile mele scrise...e posibil sa nu te intereseze...sau daca te intereseaza, sa nu zici nimic, doar pentru ca asa-esti-tu!
Uneori poate e mai bine sa nu imi zici nimic, cu toate ca sti ca sutele/miile de cuvinte scrie aici, si nu doar aici sunt despre tine, sau sunt legate de ceea ce simt/am simtit pentru tine. Dar si asta este doar o probabilitate... Nu mai indraznesc sa iti spun nimic. Pentru ca mi'e frica de ceea ce crezi...Mai ales dupa *Ziua Aia*
La multi ani, dragul meu mitza! si felicitari, ca a iesit o chestie super.
Stiu ca nu ti'am zis asta pana acum. dar totul are un inceput si un sfarsit.
Well, probabil, dar mai mult ca sigur am batut campii cu gratie aici, si din cauza faptului ca...ma plictisesc...sau ca nu a fost EL on in timp ce am scris...sunt lucruri zise in graba...
*Tnx Ana pentru discutia de azi.
*Tnx Mihay pentru aprecierile scrierilor mele.
Paste Fericit la toti ce au citit.
No comments:
Post a Comment