In sfarsit plec. Unde? Undeva far away from here.
Nu mai stiu ce e cu mine. Si asta se intampla de ceva vreme incoace:-?
Ma simt aiurea fara motiv. Sentimente, peste sentimente, peste amintiri se abat asupra mea.
E bine ca plec, ca poate imi voi da seama ce vreau si ce simt. Dar ma simt naspa. Si imi va fi dor de ei, de nebunii mei...stiu ca pe ei putin ii doare ca plec. Le'am spus. Un om in plus sau in minus e tot aia, mai ales cand acel om sunt eu.
Happy thoughts:
*M-am impacat cu Oana, and I'll miss her most>:D<
*Dayana e my hore, si o iubesc si o sa ii duc dorul rau de tot:-< >:D<
*Yulli...e my bro' si e singurul dispus sa ma asculte no matter what. Si vreau sa ii multumesc pentru asta. I'm gonna miss him 2>:D<:X
*Steven...Steeve e Steeve, si e fratele meu cel distrus si idiot, pe care oricum il iubesc, oricat de mult m-ar fi enervat in ultimele zile. And I know he quit smoking 4 me:"> apreciez>:D<>:D<>
*Kiddu'...ce m-as face eu fara kidu'? probabil nu as mai iesii din casa. *bine, mint:)) as iesii oricum cu oana, dar intentia conteaza, right???* Cu kidu' asta am avut eu unele probleme, but now i kinda care for her>:D<>:D<
*Kathy & Giorgi:X ele sunt copilele mele:X:X care fac Semaforul cu Iulia:)) *hey...a fost o gluma sa stiti:))* Le iubesc si o sa imi fie dor de ele>:D<
*Ioana...scumpa de ioana:X ea e ciufulica' si o iubesc si o sa ii duc dorul:X
*Ella:X ea e tarfa mia creatza:X si o iubesc:X si o sa fim colege de liceu:X si avem amandoua suvite muov:X *bine, ale ei sunt mult mai faine:">* Miss her:X
*Oana, omuletul meu suparat pe viata:X:X care e plecata far far away:X imi e dor de ea de pe acum>:D<>
*Iulia:X:)) Spaniola lu' mama:X *bine, nu cred ca am scris corect, but who cares?:))* care tre sa imi aduca ceva misto de la spanioli:X imi e dor de ea:X si o iubesc mult mult mult
*Toti ceilalti pe care v-am uitat...pai...o sa imi fie dor de voi>:D<>
De Familionul Fericit nu o sa imi fie dor:X Cu nebunii de ei plec in Grecia:X si o sa fie "party all night long" Can't wait 4 tomorow:-S
>:D<
Showing posts with label sfarsituri...si/sau noi inceputuri. Show all posts
Showing posts with label sfarsituri...si/sau noi inceputuri. Show all posts
Saturday, July 19
Thursday, June 5
Sfarsitul Unui Inceput
De ce toata lumea, pe messenger, are la status ceva legat de despartirea de actualii colegi? Si de faptul ca oricum o sa fie impreuna si de acum in colo, cand cu totii stim ca nu este adevarat?
Nu vreau sa fiu pesimista. Dar simt ca oricat de mult am incerca, nu va mai fi la fel.
Astazi, parca s'a pus PUNCTUL acela, pe care il pui mereu cand vrei sa incepi o noua etapa in viata. Sau cel putin asa am simtit eu. O sa imi fie dor de absolut tot. Nu doar de colegi, ci si de persoanele minunate si speciale intalnite in Take, si nu ma refer strict la domnii profesori. Ma refer la "colegii" din scoala, la celelalte suflete vii, care au trecut pe langa mine timp de 2 ani de zile fara sa ii remarc. Clasa a8a a fost, din punctul meu de vedere, etapa in care am format cele mai multe prietenii, si din care am cele mai multe amintiri, De tot felul.
Nu vreau sa intru in detalii cu aceste amintiri, pentru ca sunt lucruri personale, amintiri si persoane care si'au lasat amprenta intr'o oare care masura asupra mea. (Fiecare intelege si/sau se simte)
Ideea e ca am ramas cu un gust placut dupa acesti 3 ani de studiu in Take, care este, si va fi mereu, "Scoala Tuturor Posibilitatilor"!
O sa imi fie dor de nebunii mei din "Familionul Fericit", pentru ca asta am si fost: o familie unita, si fericita din multe puncte de vedere.
O sa imi fie dor si de "Viitorii *mei* soferi de drujba" de la 8E(mancipati), pentru ca noi am fost mereu o clasa Unita si Cretina, si urata in mare masura de domnul Burduaza (pe care il salut respectuos, si imi cer scuze pentru greseala de nume). Insa sunt si vor fi mereu Colegutzii mei Crizatzi, pe care ii iubesc enorm, cu toate ca de cele mai multe ori i'am dat dracu.
Nu vreau sa plang, nici macar nu stiu daca voi putea plange.
Ma tem de ceea ce voi intalnii la liceu, imi este frica de posibilitatea de a ma simtii iarashi singura intr'o clasa de necunoscuti. Dar hey, toti mi'au spus ca au trecut si ei prin asa ceva, si ca e ceva normal. Dar nu e. Pentru ca ei nu au avut o clasa ca a mea, nu au avut un cerc de prieteni superbi asa ca ai mei.
E grea si dureroara despartirea. Dar de ce nu ar fi asa?
Oricum clasa a 8a va face mereu parte din mine, cu bune si cu rele.
*Astept commenturi de la toti care citesc asta.
Nu vreau sa fiu pesimista. Dar simt ca oricat de mult am incerca, nu va mai fi la fel.
Astazi, parca s'a pus PUNCTUL acela, pe care il pui mereu cand vrei sa incepi o noua etapa in viata. Sau cel putin asa am simtit eu. O sa imi fie dor de absolut tot. Nu doar de colegi, ci si de persoanele minunate si speciale intalnite in Take, si nu ma refer strict la domnii profesori. Ma refer la "colegii" din scoala, la celelalte suflete vii, care au trecut pe langa mine timp de 2 ani de zile fara sa ii remarc. Clasa a8a a fost, din punctul meu de vedere, etapa in care am format cele mai multe prietenii, si din care am cele mai multe amintiri, De tot felul.
Nu vreau sa intru in detalii cu aceste amintiri, pentru ca sunt lucruri personale, amintiri si persoane care si'au lasat amprenta intr'o oare care masura asupra mea. (Fiecare intelege si/sau se simte)
Ideea e ca am ramas cu un gust placut dupa acesti 3 ani de studiu in Take, care este, si va fi mereu, "Scoala Tuturor Posibilitatilor"!
O sa imi fie dor de nebunii mei din "Familionul Fericit", pentru ca asta am si fost: o familie unita, si fericita din multe puncte de vedere.
O sa imi fie dor si de "Viitorii *mei* soferi de drujba" de la 8E(mancipati), pentru ca noi am fost mereu o clasa Unita si Cretina, si urata in mare masura de domnul Burduaza (pe care il salut respectuos, si imi cer scuze pentru greseala de nume). Insa sunt si vor fi mereu Colegutzii mei Crizatzi, pe care ii iubesc enorm, cu toate ca de cele mai multe ori i'am dat dracu.
Nu vreau sa plang, nici macar nu stiu daca voi putea plange.
Ma tem de ceea ce voi intalnii la liceu, imi este frica de posibilitatea de a ma simtii iarashi singura intr'o clasa de necunoscuti. Dar hey, toti mi'au spus ca au trecut si ei prin asa ceva, si ca e ceva normal. Dar nu e. Pentru ca ei nu au avut o clasa ca a mea, nu au avut un cerc de prieteni superbi asa ca ai mei.
E grea si dureroara despartirea. Dar de ce nu ar fi asa?
Oricum clasa a 8a va face mereu parte din mine, cu bune si cu rele.
*Astept commenturi de la toti care citesc asta.
Subscribe to:
Posts (Atom)